DE LA CERNAUTI LA VALE:

Singuri in fata suferintei

Recent, Asociatia social-culturala "Bucovina" a organizat la Chisinau simpozionul "Bucovina de ieri si de azi: istorie, cultura si civilizatie". Cei peste 300 de participanti, originari din Nordul si Sudul Bucovinei, Tinutul Herta, Nordul Basarabiei (fostul judet Hotin), Maramuresul de Nord (regiunea Transcarpatica) au adus in atentia opiniei publice probleme actuale cu care se confrunta romanii din aceste teritorii ocupate.

Nicolae Roibu, FLUX

Desi programul simpozionulului a cuprins teme de istorie si cultura, prezentate de personalitati de valoare din Bucuresti, Suceava, Timisoara, Botosani si Chisinau, discutia s-a axat preponderent in jurul situatiei in care se afla cosangenii nostri din regiunile Cernauti si Odesa.

Una dintre problemele vitale ale existentei romanilor din teritoriile ocupate este cea a limbii. Atat la Cernauti, cat mai cu seama in regiunea Odesa, continua campania de rebotezare a limbii romane in limba moldoveneasca. La nivel oficial, este ignorat glotonimul "limba romana" si etnonimul "popor roman". In cele 86 de scoli romanesti din regiunea Cernauti, bunaoara, invatamantul este periclitat de lipsa cronica de manuale, donatiile de carte venite din Romania fiind cenzurate la vama Siret-Tereblecea. Loturile de carte aduse din R. Moldova au aceeasi soarta, numai ca la alta vama - la cea de la Criva-Mamaliga. Astfel, romanii din Bucovina de Nord s-au pomenit intre doua vami. Potrivit scriitorului Vasile Tarateanu, nici o carte si nici o publicatie periodica de exprecie romaneasca de la Chisinau (cu exceptia "Glasului Moldovei") nu sunt puse in vanzare la Cernauti. Mai mult decat atat, in orasul invataceilor lui Arune Pumnul nu exista nici o librarie de carte romaneasca. Astfel, romanii de acolo se afla intr-un vacuum informational. Nu sunt receptionate posturile de radio si tv romanesti. Formatiile artistice din Tara sau de la Chisinau nu ajung acolo, producandu-se o ruptura dintre aceste pamanturi romanesti. Cei 5000 de bucovineni din Chisinau ar putea mentine podurile de legatura dintre Chisinau si Cernauti dand dovada de mai multa insistenta in stabilirea unor relatii de colaborare culturala si spirituala dintre autoritatile R. Moldova si cele din capitala Nordului Bucovinei. Fara sprijinul Chisinaului si Bucurestiului, a estimat Tarateanu, romanii din Bucovina nu vor fi in stare sa infrunte in continuare politica dura de deznationalizare promovata de statul ucrainean in special fata de romani, acestia ramanand in minoritate si tot mai singuri in fata suferintei.

O raza de lumina pentru romanii din Bucovina si Sudul Basarabiei

Printr-o decizie a ministerului de resort din Ucraina, s-a recomandat (deocamdata!) ca in scolile romanesti pe saptamana toate disciplinele sa fie predate in ucraineana, iar elevii, la recreatie, sa comunice numai in aceasta limba. Desi Tratatul romano-ucrainean prevedea crearea la Cernauti a unei Universitati multiculturale romano-germana, astazi, dupa trei ani de la semnarea lui, nici nu se pomeneste de asa ceva. Autoritatile regionale refuza sa confere limbii romane statut de limba oficiala in orasul Cernauti, precum si in raioanele Hliboca, Noua Sulita, Herta, Storojinet, in populatia romana este autohtona, iar pe alocuri - majoritara. In satele romanesti de pe traseul Cernauti - vama Siret au disparut indicatoarele cu inscriptii bilingve, instalate acum un an cu ocazia vizitei in Bucovina a lui Emil Constantinescu si a regelui Mihai. In Cimitirul central din Cernauti sunt distruse si profanate mormintele si cavourile ale unor importante figuri ale neamului romanesc, iar la Biblioteca Universitatii cernautene au fost nimicite, in mod barbar, asa-numitele "fonduri secrete" de carte romaneasca. Culmea impertinentei, vechile biserici romanesti au fost reconstruite sau renovate si declarate drept "monumente ale culturii ucrainene".

Desi a doua in Ucraina din punct de vedere numeric, ca minoritate, dupa cea rusa, populatia romaneasca este divizata in romani si moldoveni. Intelectualitatea este marginalizata si, adeseori, invinuita de nationalism. Scriitorii romani bucovineni nu-si pot edita cartile. Ei isi mentin calitatea de oameni ai scrisului gratie sustinerii din partea editurilor din Chisinau, Iasi, Bucuresti sau Timisoara. Un sprijin aparte il au din partea Uniunii Scriitorilor din Moldova, unde activeaza in functie de vicepresedinte Arcadie Suceveanu, originar din Bucovina, tot el presedinte al Asociatiei cu acelasi nume.

Ideile lansate in cadrul simpozionului de la Chisinau au fost formulate si sintetizate intr-o declaratie, in care sunt formulate o serie de revendicari ce tin de existenta romanilor din afara Tarii. Participantii la simpozion si-au exprimat profunda ingrijorare fata de starea de lucruri creata de nerespectarea de catre partea ucraineana a Tratatului de baza romano-ucrainean, incheiat in 1997. De asemenea, bucovinenii au pledat pentru instituirea, de catre partea romana, a unei comisii de monitorizare care ar cerceta situatia reala a romanilor din Ucraina, cerand, totodata, aplicarea corecta si consevcenta a prevederilor Tratatului, a reglementarilor Consiliului Europei si OSCE.

La sfarsitul acestor randuri, ma intreb si va intreb, stimati cititori: ce ar fi, daca am lansa initiativa "O carte pentru romanii din Bucovina, Sudul si Nordul Basarabiei?". Poate macar in felul acesta am aduce un strop de lumina in sufletele fratilor nostri de sange de pe aceste pamanturi romanesti.